Forma fălcii depinde de destinația de utilizare.
Clești de prindere
Există clești plați, clești plați-rotunzi și clești rotunzi. Mai există și forme speciale pentru aplicații unice, ca de exemplu clești cu nas subțire și rază mare de acțiune, clești de montaj electronic sau clești mecanici. Alegerea se face în funcție de spațiul de lucru disponibil și de aplicație: prindere, fixare sau îndoire.
 |
 |
 |
| Clești cu nas turtit | Clești cu nas ascuțit | Clești cu nas rotund |
Suprafețele de prindere
Suprafețele de prindere ale fălcilor pot fi netede, ondulate sau striate, în funcție de materialul care trebuie prelucrat și de destinația de utilizare a cleștilor.
 |
 |
 |
| netedă | ondulată | striată |
Clești de tăiere
Cleștii de tăiere pot fi diferențiați în funcție de poziția și forma muchiilor tăietoare. În funcție de cum se poate ajunge mai bine la materialul care trebuie tăiat, unghiul de tăiere este perpendicular, înclinat sau paralel cu mânerele.
 |
 |
 |
 |
| Tăierea la capăt Cleștii de tăiere la capăt se folosesc atunci când accesul la materialul de tăiat este posibil doar frontal. Această situație poate fi întâlnită și când un cablu trebuie tăiat razant la o suprafață. (Dacă s-ar folosi clești de tăiat lateral, degetele care prind mânerele ar sta în cale.) Exemple sunt cleștii de tăiere la capăt, cleștii de tâmplărie, cleștii de betonist sau cleștii de tăiat capete de șuruburi. |
Tăierea oblică Cleștii de tăiere oblică se folosesc când nu există nici acces frontal, nici acces lateral la materialul care trebuie tăiat. În comparație cu cleștii cu tăiere frontală, laterală sau centrală, cleștii cu tăiere oblică sunt probabil utilizați cel mai rar. |
Tăierea pe diagonală Cleștii cu tăiere laterală sunt cel mai des întâlniți clești și sunt oferiți la diverse lungimi și pentru o varietate largă de materiale. Exemple sunt cleștii cu tăiere laterală, cleștii combinați, cleștii radio, cleștii cioc de barză și cleștii de electrician. |
Tăiere centrală Cleștii cu tăiere centrală oferă o stabilitate ridicată a muchiei de tăiere cu un unghi favorabil de pană, adică o forță de pătrundere în sârmă relativ redusă la nivelul muchiei tăietoare, fapt care reduce efortul manual necesar. |
Forma muchiilor tăietoare
Diferite forme ale muchiilor tăietoare ușurează tăierea prin diverse materiale.
 |
 |
 |
 |
| Muchii tăietoare cu teșitură exterioară Cea mai frecventă formă este cea a muchiilor tăietoare cu teșitură exterioară. Forma muchiilor tăietoare, teșită pe ambele părți, asigură o reducere a sarcinii la nivelul lamelor. |
Muchii tăietoare fără teșitură exterioară Tăierea fără muchie exterioară este adecvată doar materialelor moi, cum ar fi cuprul sau materialele plastice. Avantajul acestei forme este că permit tăieri netede de debitare. |
Tăierea de cuțit sau pe nicovală Tăierea de cuțit sau pe nicovală este adecvată, cu condiția unei execuții precise, pentru mănunchiuri de fibre, ca de exemplu funii sau coarde. Dacă se taie sârme, aceasta nu este cea mai recomandată muchie tăietoare, deoarece necesită o forță manuală crescută. |
Tăierea cu forfecare Tăierea cu forfecare este folosită la foarfece pentru cabluri și funii, foarfece universale și foarfece pentru tablă de metal. Necesită cele mai reduse forțe de tăiere și lasă în urmă o tăietură curată |
